Manipularea și îngrijirea pieselor de mobilier și a echipamentelor din oțel inoxidabil
Oțelurile nemagnetizabile crom-nichel și oțelurile magnetizabile cu crom, care au un conținut de crom de cel puțin 12%, sunt clasificate ca fiind oțeluri inoxidabile.
Rezistența la coroziune a oțelurilor inoxidabile se datorează unui strat pasiv, care se formează atunci când suprafața metalului intră în contact cu oxigen. Oxigenul care se regăsește în aer este suficient pentru acest lucru. Dacă acest strat pasiv este afectat prin acțiuni mecanice sau distrus în mod chimic, iar refacerea acestuia este împiedicată de lipsa de oxigen, se ajunge la deteriorări cauzate de coroziune, chiar și în cazul oțelului inoxidabil. Mai mult decât atât, oțelurile inoxidabile nu sunt complet rezistente împotriva anumitor compuși chimici. Printre aceștia se numără, de exemplu, acidul clorhidric, acidul sulfuric și hidroxidul de sodiu.
În anumite condiții, în timp, straturile groase de murdărie, care conțin rugină străină sau săruri cu conținut de clor, pot duce la pete, decolorări sau coroziune pe suprafața oțelului.
De aceea, atunci când manipulați piesele de mobilier și echipamentele din oțel inoxidabil este important să respectați următoarele principii
Suprafața oțelului inoxidabil trebuie să fie întotdeauna curată și în contact cu aerul. În cazul lipsei de oxigen, cauzate de depuneri legate de activitatea de muncă, materialul poate coroda. Astfel de urme de utilizare, precum și reziduurile de la agenții de curățare trebuie îndepărtate imediat.
Suprafața oțelului inoxidabil trebuie să rămână nedeteriorată. Trebuie evitate deteriorările în timpul utilizării, curățării sau lucrărilor de reparații, cauzate în special de obiecte metalice dure, realizate din materiale care nu sunt inoxidabile.
Suprafața oțelului inoxidabil nu trebuie să intre în contact, pe o perioadă mai îndelungată de timp, cu oțel normal, care ruginește, sau cu fier. Dacă oțelul inoxidabil intră în contact cu fier sau oțel normal, de exemplu prin șpan fin, lână de oțel, reziduuri de la perii de sârmă sau apă cu conținut de fier, se creează elemente chimice, ce provoacă o coroziune care avansează continuu.
Eventualele pete de rugină străină, care pot apărea, trebuie îndepărtate imediat, în mod excepțional cu un agent de curățare ușor abraziv sau cu hârtie abrazivă fină. Petele mai accentuate de rugină pot fi îndepărtate cu acid. Din cauza riscurilor asociate, aceste proceduri pot fi realizate doar de personal calificat.
Echipamentele și polițele trebuie curățate după fiecare utilizare. Același lucru este valabil și pentru blaturile meselor și alte piese din oțel inoxidabil. Folosiți doar agenți de curățare fără clor activ pentru curățarea oțelului inoxidabil! Trebuie evitate toate tipurile de prafuri de curățat, precum și agenții de curățare care conțin clor sau înălbitori.
Dacă este necesară o curățare mecanică, nu trebuie utilizate instrumente de curățare din metal, ci perii cu păr natural sau din plastic, agenți de curățare pentru plastic, bureți și altele similare. Curățarea ar trebui realizată folosind apă din abundență. La finalul fiecărei operațiuni de curățare este necesară clătirea temeinică cu apă curată.
Trebuie asigurată îndepărtarea urmelor de la agenții de curățare folosiți, inclusiv din colțuri și din zonele greu accesibile. În cele din urmă, suprafețele din oțel inoxidabil trebuie uscate.
Chiar și vaporii acizi, care se formează, de exemplu, în timpul curățării gresiei folosind compuși cu conținut de acizi, duc la deteriorarea oțelului care nu ruginește. Dacă, în mod accidental, piese din oțel inoxidabil au intrat în contact cu acid clorhidric sau cu produse care îl conțin, acestea trebuie clătite imediat, foarte bine, cu apă!
Murdărie aderentă (murdărie umedă, grasă)
Spălați cu agenți de curățare sintetici cu adăugarea unui agent blând de lustruire sau de frecare. Piesele foarte lucioase trebuie manipulate cu atenție, fiindcă agenții de curățare abrazivi pot lăsa urme de frecare și pete mate. Suprafețele șlefuite pot fi curățate doar cu agenți de frecare, sau chiar cu un burete Scotch-Brite în cazuri de murdărie mai persistentă. Însă, este important de reținut că suprafața trebuie frecată în direcția de șlefuire.
Pete de apă
Depunerile cauzate de apa de la rețea, care s-a uscat, nu sunt dăunătoare, însă pot fi inestetice pe suprafețele lustruite. Atunci când folosirea unui agent de curățare obișnuit (de exemplu o soluție anti-calcar) nu este de ajuns, petele dispar sigur cu oțet sau acid fosforic diluat. Uscarea ulterioară a pieselor lustruite curate, dar încă ude, previne formarea petelor de apă.
Temperaturi
Blaturile de mese din oțel inoxidabil sunt ranforsate cu profiluri din oțel inoxidabil sau cu panouri din plăci aglomerate. Obiectele mai fierbinți de 100 °C nu trebuie așezate direct pe blaturile meselor.
Dezinfectare
Prin termenul „dezinfectanți” se înțeleg substanțe adecvate pentru combaterea microorganismelor patogene. Printre acestea se numără bacteriile, virusurile, sporii, fungii și mucegaiurile. Printre domeniile de utilizare se numără, pe lângă piele și îmbrăcăminte, în special echipamentele și încăperile. Dezinfectanții trebuie să aibă acțiune bactericidă, antifungică, virulicidă și de distrugere a sporilor, adică microbicidă. Din cauza numeroaselor cerințe privind dezinfectanții, sunt luate în considerare doar puține substanțe.
Ar trebui folosite produse care se regăsesc în lista Societății Germane pentru Igienă și Microbiologie (DHGM).
